ÎNCĂ TE MURDĂREȘTI CU CIREȘE

Am început cu cireșele acelea dulci, care pătau orice urmă de sărut cu nuanțe sângerii. Îl ascundeam în gustul lor și credeam că, odată mâncată, dragostea nu mai poate să plece nicăieri, e cu mine peste tot, și mai e și atât de gustoasă.

Am continuat cu florile păstrate la presat între paginile cărților. Așa credeam eu, atunci, că iubirea oferită odată cu ele, nu se poate scurge dacă e ținută undeva strâns, ba, mai mult, știam că dacă se amestecă printre cuvintele filelor cărora le-o ofeream, la rându-mi, dragostea va deveni și mai prețioasă.

Am găsit, acum, altceva. Nu mai pun la uscat plante, nu mai culeg fructe cărnoase. Am găsit ochi. Am găsit ochii mei inundați în marea iubirii, ale cărei valuri se agită de fiecare dată când ajungi pe plaja mea.

Iar dacă te întrebi de ce mai port roșu, când iubirea îmi domină întru totul privirea, o fac pentru că îmi este teamă că tu nu o vezi, căci, poate, încă te murdărești cu cireșe.

 

DRESS: Larmario

SHOES: Karl Lagerfeld

With love,

C

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.