MOMENTUL CULMINANT

Cred că întotdeauna mi-a plăcut să fiu câte ceva…plus povestitoare. Genul acela care fie le scrie, fie le rostește, fie le șoptește. Nu știu cât mă pasionează actul în sine, cât punctul culminant, momentul în care, spun oarecum ușor grăbit cuvintele, pentru a face loc zâmbetelor și emoțiilor, ale mele sau…ale lor, ale celor care privesc și așteptă, la rândul lor, MOMENTUL.

Cred asta, și mai cred că printre acele ”ceva”-uri am fost mereu îndrăgostită de vestimentație, doar că hainelor nu le-am spus povești, așa cum în marile iubiri se obișnuiește. În schimb, am spus și spun povești cu și prin ele. Uneori le îmbrac, deși cu drag, grăbită, căci știu că după ce leg cordonul rochiei, urmează punctul culminant: nu zâmbete, nu emoții, ci ACCESORIILE. Nu există ”urmează momentul accesoriilor”, ele sunt MOMENTUL pur și simplu, de la ele pleacă titlul poveștii pe care o porți în acea zi.

Când vine vorba de bijuterii, perfecțiunea, pentru mine, este mereu pe auriu. Le aleg la fiecare ocazie așa, căci că mă ajută să rămân aceeași eu, să îmi spun povestea, deși mereu alta, cu același glas.

3 perechi de cercei, aurii, desigur, 3 povești cu mine.

 

PARIS. ABIS. CURIOZITĂȚI. CERCEI AURII. IUBIRE

 

ROMANTISM. ZEFIR. AȘTEPTARE. CERCEI AURII. SOARE

 

NOSTALGIE. TIMP. TĂCERI. CERCEI AURII. CHEMARE

Mi-am scris cele trei povești cu cerceii de la MOSSELLE. Ale tale cum sună? Ale tale cum arată?

 

With love,

C

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.